Sandaua rupta, Wei Qi si Calmul perfect




 

Xie An atrait in timpul Dinastiei Dong Jin (317 - 420 D.C.). Cunoscut si sub numele de An Shi, devenise faimos inca de pe cind era foarte tinar; reusise insa sa evite invitatiile guvernului de a deveni functionar. Se stabilise in Dong Shan petrecindu-si timpul citind si studiind. Ii placea vinul si jocul de Go.
Xie era adesea comparat cu o piatra pretioasa ascunsa intr-o cutie de bijuterii si asteptind sa fie descoperit. Unii se intrebau cine altul va izbavi poprul de suferinte daca Xie nu va lucra pentru guvern ? Cind in fine se hotari sa devina ministru al Imparatului Xiao Wu, Xie implinise virsta de 40 de ani.
Cind vecinul lor, Imparatul Qin s-a hotarit sa atace Dong Jin, acesta a trimis o armata de un milion de soldati, condusi de generalul Fu Jian. La vremea respectiva Dong Jin era foarte slabit, cu mai putin de 70-80.000 de soldati. Intreaga tara a fost socata la auzul vestii despre invazia lui Qin. Xie An a primit din pareta imparatului titlul de General Sef si totodata ordinul de a rezista atacului.

Constient de faptul ca daca va esua intreaga imparatie va avea de suferit, Xie si-a luat cit se poate de serios insarcinarea. Intreaga sa familie era ingrijorata. Cind a ajuns acasa in acea seara, toti l-au luat la intrebari despre ce avea de gind sa faca. Xie, intentionat, a evitat sa dea vreun raspuns; a inceput sa joace Go cu nepotul sau, punind pariu pe propria-i casa pentru rezultatul partidei.
Nepotul sau, Xie Xuan, era si el tot un general al imparatului dar spre deosebire de Xie An, acum era foarte impacientat in privinta invaziei. In mod normal Xuan era un mult mai bun jucator de Go decit Xie care nu avea nici o sansa in fata nepotului sau. Totusi de asta data, fiind impovarat de ginduri, Xuan nu a reusit sa se concentreze asupra jocului si a pierdut partida.
Xie An i-a explicat atunci nepotului sau ca asta i-ar putea fi o lectie, deoarece nu intotdeauna faptul ca esti mai puternic iti garanteaza si victoria. In aceasi noapte Xie ordona armatei sale sa se pregateasca de razboi.

Xie Xuan si-a condus soldatii in intimpinarea invadatorilor. Legenda spune ca, in lupta apriga care a urmat, Xie a folosit papusi din lemn alaturi de soldati, reusind sa-si deruteze adversarul. Armata Qin a fost infrinta si pusa pe fuga. Se pare ca atunci cind a aflat rezultatul bataliei, Xie Xuan juca din nou o partida de Go. Intr-o biografie a sa, acest moment este prezentat dupa cum urmeaza:

Dupa ce Xie Xuan citi vestea victoriei, acesta linistit mesajul jos si-si continua partida de Go pe care o juca cu un oaspete de-al sau. Cind oaspetele sau il intreba, Xie ii raspunse simplu "copiii i-au invins pe dusmani". Dupa partida, in drumul spre dormitor, era atit de fericit incit s-a impiedicat de-o treapta ... si-a agatat o sanda si a rupt-o; nu si-a dat seama insa de nimic din toate acestea. A fost extraordinar cum reusise sa-si mentina calmul in fata oaspetilor !

Xie An, cu calmul si atitudinea sa linistita, a fost respectat de catre chinezi de-a lungul istoriei. In timpul Dinastiei Yuan (1279-1368), Wang Hui a pictat "Ministrul Xie An jucind Wei Qi" iar Long DingZi, poet din timpul Dinastiei Qing (1644-1911) a scris : "Sandaua rupta, Wei Qi si calmul perfect, chiar si muntii se pleaca in fata sa."


* * *